GeoRadar este în prezent una dintre cele mai avansate și utilizate tehnologii pentru explorarea neinvazivă a subsolului. Designul său avansat permite dimensiuni compacte, o manipulare ușoară și o viteză mare de detectare, ceea ce îl face un instrument ideal pentru o gamă largă de aplicații - de la construcții și arheologie la detectarea schimbărilor geologice profunde. Capacitatea sa de a furniza informații exacte privind compoziția, proprietățile și anomaliile din subsol face din GPR un element-cheie în planificarea și executarea tuturor tipurilor de proiecte de construcții.

De regulă, acesta constă din:

• emițătoare (generatoare de impulsuri electromagnetice scurte care penetrează solul),
• Receptoare (înregistrează impulsurile reflectate și caracteristicile acestora),
• Antene care transmit și recepționează semnale pe frecvențe specifice,
• Un computer care controlează măsurătorile și înregistrează rezultatele.

Frecvența antenelor afectează capacitățile GPR:

• Frecvențe joase = antene lungi -> gamă de adâncimi mai mare, dar rezoluție mai slabă.
• Frecvențe înalte = antene scurte -> gamă de adâncime mai mică, dar rezoluție mai mare

Georadar (GPR) funcționează pe principiul transmiterii semnalelor electromagnetice în subsol cu ajutorul unei antene, iar aceste semnale sunt parțial reflectate înapoi atunci când trec prin interfețe de materiale cu permitivitate sau conductivitate diferită, cum ar fi solul, rocile, apa, cavitățile și alte obiecte. Semnalele reflectate sunt preluate de o a doua antenă cu un receptor care le convertește în formă digitală pentru prelucrare ulterioară cu ajutorul unui convertor analog-digital. Propagarea și calitatea semnalelor sunt influențate de proprietățile mediului, cum ar fi umiditatea, compoziția și densitatea materialelor. Datele rezultate sunt în final analizate și afișate sub forma unei radargrame - un grafic bidimensional care oferă o imagine de ansamblu a structurilor și anomaliilor din subsol.